Al treilea Premier Mandatory al anului ofera un regal tenisistic comparabil cu unul de Grand Slam.  Gazduit de Magic Box, pe Caja Magica din Madrid, incepand cu 2009 complexul ofera conditii de high class atat pentru jucatori cat si pentru spectatori. Locul este superb, cu vegetatie frumoasa , dar si un mic lac care traverseaza complexul, scaldat de soarele madrilen, animat de o atmosfera de bucurie si curiozitate a fanilor, o vanzoleala continua, devine cu adevarat magic pentru iubitorii de tenis. Exista un teren Central-Manolo Santana, mare si cochet, avand doua niveluri de loje pentru VIP, Terenul 2 Arantxa Sanchez, cuno capacitate mai mica dar care ofera o atmosfera mai „intima” tribunele fiind foarte aproape de teren, Terenul 3 si alte 16 terenuri secundare. De asemenea, exista o cladire foarte mare destinata jucatorilor si staffului lor, presei, personalului acreditat, Player Area, saloane VIP, Bar Lounge pe malul apei, restaurante cochete, mici magazine, barulete unde se serveste doar sampanie, dar si chioscuri cu hot-dog sau pizzerii, FanZone.  Cel mai interesant mi se pare faptul ca acest turneu ofera sansa fanilor de a fi atat de aproape de jucatori:)); legatura intre zona arenelor si terenurile secundare este facila.  Silueta de metal  se integreaza foarte bine in spatiul urban, compusa din cladiri multifunctionale, ea gazduieste pe parcursul anului si alte competitii sportive indoor sau evenimente politice ori show-uri artistice. Cele trei arene principale sunt dotate cu acoperis retractabil oferind conditii pentru desfasurarea mai  multor meciuri deodata indiferent de conditiile meteo; doar Melbourne Park mai ofera asa ceva.
TERENURILE SCUNDARE
– de exterior, 16 la numar
– pe cateva se joaca si meciuri oficiale, celelalte fiind destinate antrenamentelor
– sunt distribuite de o parte si de alta a unei alei centrale, iar specatorii pot alege pe care dintre ele sa intre; accesul este liber, iar asta iti face cumva misiunea mai grea; ce sa alegi cand mai multe „evenimente” au loc fix in acelasi timp? Rafa sau Nole? meci Patricia-Sloane sau antrenament Tsonga? antrenament Delpo sau Stan? pierzi si castigi in acelasi timp orice alegere ai face. E Oricum tot e bine, te consideri un rasfatat al sortii.
– recunosti usor terenurile pe care se antreneaza vedetele, inghesuiala, tribunele pline, cate 2-3 randuri de oameni pe alee (zona superioara nivelului terenurilor) cu aparate foto si comentarii” Look Djokovic! Wow Rafa! Stan The Man there!….”; in plus pe alee poti da nas in nas cu prietenul Kader Nouni (good guy:))ofera autografe si nu refuza poze, „ok” iti raspunde cu un ranjet si aceeasi voce impunatoare;) Antrenamente care mi s-au parut altfel:image2 (3)
– Stan The Man: a exersat mai bine de un sfert de ora serviciul; antrenorul i-a pus cutii de mingi la T, nu a nimerit niciuna, in schimb pe cele plasate lateral le-a lovit cu succes.
– Gael, nebunul cu chef de joaca : tot un zambet pe teren, a alternat cu exercitiile ” serioase” mici jocuri cu antrenorul sau, golf cu racheta, lovirea mingiei cu mana de la fileu catre fundul liniei, lovirea mingiei cu rama rachetei (cam 30 consecutiv); pentru spectacolul pe care il face pe teren nu te superi pe el ca iti face semn sa mergi in Players Area pentru atograf, apoi trece fara sa sa uite la fanii care il strigau 🙁
– Nole#The Best: perfect si la antrenamente, e foarte silitor, concentrat; in mai mult de jumatate de ora de antrenament cu „zeflemistul”de Fabio:))) nu a facut decat 5 erori nefortate; arata foarte bine fizic, nu e asa slab cum il vezi la Tv
-Delpo, un antrenament mai soft, a exersat mai mult plasamentul loviturilor decat forta, cateva voleuri si smashuri si serviciul; foarte dragut, a oferit autograf fanilor la iesire.image5
-Simona: foarte concentrata, cu Darren langa ea permanent, intreaba, primeste sfaturi, intra in teren in timpul schimbului de mingi, incearca winneri; mai loveste si pe centru dar, cel putin la antrenamentul asta, cele mai multe lovituri au fost lungi, cautand tusele; temperamentala ca in meciurile oficiale(se cearta, mai tranteste racheta, comenteaza…). Nu mi se pare ok faptul ca nu are un sparring in echipa ei, ar ajuta-o mult.
PLAYERS AREA
Este zona prin care intra si ies jucatorii de la antrenamente/meciuri de pe terenurile secundare, dar si din cladirea oficialilor, aici ai sansa de a primi mai multe autografe intr-un interval de timp relativ mic. Eu am „pierdut” intr-una din zile o ora jumatate sperand la cateva autografe, insa a meritat oricum: autograf Andy (s-a intors de la masina avand o geanta plina de rachete, era in zi de meci) si Arantxa Sanchez; multi jucatori trec fara sa raspunda chemarii fanilor: Muguruza, Petra, Stan, Gael, Gasquet, Fabio, Petko sau ” golanul” Nick; dar nu ne putem supara pe ei, nu stim in ce momente ii prindem, antrenament inainte de meci sau ziua in care au pierdut, ori pur si simplu nu au chef de poze. Exista masini in asteptare pe aceasta alee, „expozitie”de limuzine Mercedes, pregatite sa preia jucatorii si stafful acestora sau oficialii pentru a-i transporta in oras.
ARENELE
Manolo Santana – foarte mare, avand o capacitate de 12.442 locuri, mi se pare foarte cocheta chiar daca materialul preponderent este metalul, din orice latura a terenului IMG-20160505-WA0008vizibilitatea este buna; cand arena este plina, cum a fost la meciul lui Rafa, atmosfera este incredibila. „VAMOS! OLE! „tot intr-un suflet.
Arantxa Sanchez – are o capacitate 3500 locuri, dotata cu acoperis si ea, cu tribunele mult mai aproape de teren; avantajul este ca iti ofera posibilitatea sa „simti „mai bine jucatorii, sa le observi de aproape ticurile, sa le auzi propriile incurajari:” Ajde!”, „Allez!” sau injuraturi „F**k!”Dolgo) si de ce nu, sa ai sanse mai mari la un autograf sau selfie la finalul meciului. Asa cum am trait eu cele doua zile in Magic Box, tot ce am vazut si am simtit, atmosfera, bucuria si relaxarea oamenilor, organizarea, TOATE acestea, m-au facut sa spun „E tot ce mi-am dorit! ” , sa acord acestui turneu 5 ***** si sa imi doresc sa revin.
PS : am prins exact zilele in care s-au jucat cele doua SF din Champions League, cu ambele echipe ale Madridului in competitie; e greu sa descriu in cuvinte ce atmosfera era pe strazi, in baruri si la terase, televizoare peste tot, toti cu ochii la meci, soferii de autobuze cu radio deschis, oamenii in bus cu telefoanele ascultandu-i pe galaciosii comentatori spanioli. Hala Madrid! MADRIDUL respira fotbal, iar TENISUL si-a facut cu eleganta loc in viata madrilenilor pentru mai bine de o saptamana. #TeAmoMadrid
  • Doctor Z

    Sa o felicitam si pe meri, care s-a alaturat corpului redactional.

    Ea tocmai a aratat ca ‘nu oricine poate fi un artist dar un artist poate proveni de oriunde 🙂

    • mery

      I see????multumim Doc’:)))

  • raulmad

    Felicitari, Mery pt debut! 🙂
    Pt ca meciul lui Rafa m-a cam stors de energie 🙂 nu spun decat atat: ai fost norocoasa de trei ori. Ai vazut turneul de tenis, ai prins atmosfera de Liga Campionilor (spaniolii sunt „dusi” cand e vb de fotbal 🙂 ) si ai vazut si a Madridul care e superb (in opinia mea). Bravo!

    • mery

      multumesc:))

  • Lawrence

    Uite ca a castigat Simona in Spania si am castigat si un articol bun pe site-ul doctorului.
    Este adevarat ca Simona a castigat si cu largul concur a lui Stosur, iar site-ul acesta a castigat cu larga generozitate a doctorului, inca un redactor care s-a maturizat in ale tenisului. 🙂

    • Andrej

      Eu nu o laud niciodata pe Simona gratuit, dar azi a fost la inaltime. Stosur ar fi trebuit sa joace la 120% ca sa ii faca fata azi.

      • Lawrence

        Îmi pare rău dar UE înseamnă erori la care adversara nu are nici o contribuție. UE-urile nu se fac nici din lovituri normale ci din lovituri ce ar fi trebuit să fie winnere. Si au mai fost si alte lucruri. Părerea mea este că Stosur ar fi trebuit să joace doar cum a jucat în pri!ele game-uri, nu mai mult.

        • Andrej

          Stosur servise cu primul serviciu peste 90% in primele gameuri (si ea nu serveste ca Errani, doar sa puna mingea in teren) doar astfel facea puncte, nu avea cum sa se mentina la acel nivel.

          • Lawrence

            Inteleg care este ideea ta, dar ca o regula generala, este greu sa spui despre cineva ca a jucat excelent in momentul in care adversara nu joaca, indiferent care sunt motivele.

            Simona poate ca ajucat la un nivel superior, dar la ce ne raportam cand spunem ca a fost la inaltime?

            Atunci cand si adversara joaca excelent si castigi totusi meciul in doua seturi eventual ambele la
            tie break, se poate spune cu adevarat ca ai fost la inaltime.

  • CriCri

    Felicitari Mery si multumesc doctorului pentru incurajarea tinerelor talente:)

    • Doctor Z

      Roma pentru tine? 🙂

  • Andrej

    Victorie meritata pentru Andrew.
    Nu a fost un set 1 prea bun. Andy a servit slab, doar 40% primul serviciu in teren, iar Rafa nu a reusit sa il faca sa plateasca, nu a returnat suficient de bine, au fost amandoi foarte neinspirati cu scurtele, nu cred ca au castigat vreun punct cu asa ceva, desi au incercat destul de des. Desi Rafa a reusit rebreakul pana la urma nu a reusit sa isi faca serviciul pentru a ramane in set.
    Setul doi mi s-au parut la un nivel mai bun amandoi. Andy a servit mult mai bine, si au inceput sa ii intre mult mai bine scurtele. Rafa a jucat la intensitate mai ridicata si a reusit sa isi creeze o sumedenie de sanse de break, in ciuda serviciului mai bun al scotianului. Dar nu a reusit sa converteasca, majoritatea au fost salvate insa cu servici foarte bune, cred ca au fost doar 1 sau 2 la care a avut sanse. In schimb, el si-a pierdut serviciul la prima minge de break pe care a infruntat-o. Finalul a fost putin dezamagitor, servind pentru meci la 5-3 Andy a facut cel mai slab game, apoi Rafa iar servind pentru a ramane in set (si meci) a cedat. Ce a fost frustrant e ca tocmai reusise un FH DTL winner excelent pentru 15-15, era pumped, iar apoi, 3 erori mai tarziu, meciul era gata.
    De remarcat si calitatea execrabila a smashurilor la ambii jucatori.
    All in all, nu e un rezultat catastrofal pentru Rafa, dupa meciul de ieri nu e nici foarte surprinzatoare infrangerea, si poate fi chiar a blessing in disguise. Daca ar fi trecut, maine ar fi jucat cu Djok cel mai probabil in conditii indoor, zgura rapida. Asta plus faptul ca nivelul sau nu parea la fel de bun ca la Monte-Carlo si Roma, plus dorinta arzatoare a lui Djok de a amuti tribuna (a avut si ieri ceva probleme cu fanii) ar fi putut duce la o victorie foarte clara a sarbului. Iar tinand cont ca sunt in acelasi sfert si la Roma, ar fi existat o posibilitate buna ca sarbul sa intre la RG dupa doua victorii pe zgura cu Rafa. Ceea ce nu ar fi fost deloc un lucru bun pentru increderea lui Nadal.

    • florin78

      totusi Rafa a pierdut dupa 2 turnee castigate, la cum a aratat pana la sezonul acesta de zgura nu-i rau o semifinala aici. Ramane deschis titlul de King of Clay 2016. La RG se trage linie, Andy s-a inserat si el din nou pentru acest titlul. Rafa oricum mai pierdea un meci cu Nole maine asa ca il mai lasa pe Andy sa mai incerce.

      • Andrej

        Absolut, overall Rafa e intr-o pozitie mult mai buna decat m-as fi asteptat inainte de startul sezonului de zgura.

  • Andrej

    Unul din cele mai bune meciuri ale Simonei pe care le-am vazut. La inaltime de la prima la ultima minge. A servit excelent, a fost agresiva, apararea a fost la inaltime cand a fost nevoie, anticipa mereu incotro o sa vina atacul Cibulkovei.
    Cibulkova nici macar nu a jucat rau, alte jucatoare ar fi aruncat prosopul (vezi Stosur). Ea a luptat pana la ultima minge, a fost acel game foarte lung pe serviciul Simonei, dar pur si simplu nu i-a dat sansa adversarei sa faca nimic.
    Au fost mici semne de nervozitate (chiar de neinteles, cand joaca atat de bine), dar nu si-a pierdut in niciun moment concentrarea.
    Trebuie spus ca a avut mare noroc ca s-a dezintegrat tabloul, dar e mare lucru ca a profitat, si a profitat regasindu-si si jocul pe parcurs.

    • florin78

      Si la cate turnee nu a avut tabloul dezintegrat, chiar si la GS si nu a reusit sa ramana concentrata. A reusit sa aduca cel mai bun joc al ei pe zgura, infrangerea aia cu Laura la Stuttgart parca a fost totusi la o adversara chiar in forma. Daca ma gandesc bine anul acesta a pierdut la 3 jucatoare ce au facut turneu sau turnee bune in acea perioada. A avut ghinion sa intalneasca in primul tur jucatoare in forma si foarte motivate. Imi vin in minte infrangerea cu chinezoaica la AO, cea cu Vesnina la arabi si cea cu Laura Siegemund la nemti. Aceste 3 infrangeri nu stiu daca puteau sa le evite chiar si alte colege de top 10.

      • Andrej

        Valid points, chiar a dat acolo peste niste adversare care s-au autodepasit.

  • mery

    Simona a aratat concentrare in primul rand, luciditate (intr-un game de serviciu a castigat dupa ce a revenit de la 0-40:)))))
    Asa am vazut-o si la antrenament.
    Ma bucur pentru ea si cred sincer ca Mutua Madrid Open a insemnat o noua borna mai ales in perspectiva acestui an.
    Este important sa isi poata pregati RG, acela este obiectivul ei declarat pentru acest an.
    Hai SIMONA!
    CG, ma „auzi”?????????????

    • CG

      Te aud, desigur. Am chiar o pre-simtire;)…

      • mery

        Helllo:)))) bine ai revenit!????????

      • Andrej

        Welcome back, aligatorule 😛

  • Andrej

    Buna semifinala a doua. Nishikori l-a surclasat pe Djok in debutul meciului in raliuri, a jucat agresiv, insa within himself, fara sa preseze prea mult. Insa sarbul s-a tinut de el cu serviciul. Cam asta a facut diferenta intre ei, mult mai multe puncte usoare cu serviciul. Cand era condus, mereu avea optiunea sa se scoata cu cateva servicii bine plasate, optiune pe care Kei nu o are, iar asta pune mult mai multa presiune pe el.
    Spre cinstea lui Kei nu a mai cazut complet cum s-a intamplat uneori impotriva lui, si in setul 2 chiar a reusit sa creasca nivelul deja foarte bun al groundstrokurilor. Insa si Djokovic a jucat mai bine, a schimbat mai des directia, si astfel au iesit niste schimburi foarte frumoase.
    Djok a aratat ca e si el om, nu masina, cand a ratat sa inchida la 5-4 40-0. Acolo au fost greseli pe care foarte rar le face. Insa asta doar a amanat inevitabilul.
    Pacat ca nu a fost decisiv, a fost un meci entertaining si as fi vrut sa mai vad.
    Nu stiu cum se simte Nishikori dupa meciul asta, pe de o parte, ar trebui sa fie multumit de ce a jucat, e extraordinar de greu sa termini cu raport pozitiv winners-UE impotriva luI Djok, dar dezolat de faptul ca tot nu a fost nici macar pe aproape sa il bata pe sarb.

    https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t35.0-12/13184550_1143993652298280_1343262046_o.png?oh=99b2b701a5e7e457389d9ea4361e6e6d&oe=5730C92B

    • razvangabi

      Nishikori castigase majoritatea schimburilor de peste 9 lovituri si incepuse foarte bine,in timp ce Djokovic castigase majoritatea schimburilor de sub 5 lovituri si multe cu serviciul,nu neaarat asi,dar cred ca in primu game a revenit de la un 0-40 numai cu servicii nereturnate.
      Cred ca e si o problema de concentrare,mi se pare ca in meciurile cu Nadal,Murray,Federer intra mult mai focusat si parca vrea sa lase cat de putine gameuri posibil.
      O sa fie interesant sfertul de la Roma,desi chokereala de la 5-4 si 40-0 nu inspira incredere pentru o eventuala finala de RG cu Nadal

  • Andrej

    A fost o finala mai stransa decat ma asteptam, si asta cu toate ca Andy a inceput meciul execrabil, apatic, miscandu-se greoi, gresind mult, castigand puncte doar din serviciu. Insa Djok a fost la inaltime, omul nu cred ca a facut mai mult de 2-3 UE, in conditiile in care a controlat majoritatea punctelor.
    In al doilea set Andy a inceput sa se trezeasca, a reusit doua puncte frumoase in primul game, care l-au adus la viata, nu a mai fost un non-factor in raliuri, si ajutat de un serviciu excelent si un moment rar de slabiciune al lui Djok, care a comis dubla la minge de break a reusit sa fuga cu setul.
    Al 3-lea a fost putin frustrant, am simtit ca Andy putea face mai mult. Primul break pe care l-a cedat a venit in gameul cu acel punct foarte spectaculos, in care Andy l-a lobat pe rever, Djok a reusit cum necum sa puna mingea in teren, iar Andrew a ratat cu tot terenul gol. Daca lua acel punct, nu isi pierdea serviciul, sunt convins. Djok a continuat sa aiba ezitari, mai donand un breka cu duble greseli, dar again, Andy nu a reusit sa profite, al doilea break cedat de el a fost cu 3 erori, erori poztive cum se spune, in care a incercat sa fie proactiv, but still, nu poti sa faci 3 la rand intr-un game la serviciu impotriva unui jucator ca Djok si sa scapi.
    Ca si in meciul cu Nishikori, Djok a avut probleme la a inchide meciul, s-a ajuns la 0-40 pe erorile sarbului, dar a reusit sa se scoata pana la urma, dupa inca vreo 3 mingi de break ratate. Unele dintre ele jucate prea pasiv de Andy.
    Principalul aspect pozitiv la Andy dupa turneul asta este serviciul, care a functionat peste asteptari (am citit ca nu a avut de salvat nicio minge de break cu Simon si Berdych, cu Rafa a fost la nivel excelent in al doilea set), mai are de rezolvat forehandul, care e in continuare destul de unreliable cand forteaza cu el. Si inca ceva, a doua lovitura. Trebuie sa incerce sa faca mai mult cu ea. Asta e o diferenta importanta intre el si sarb, astfel a salvat sarbul multe din mingile de break din ultimul game, si astfel a dominat setul 1. Reuseste sa isi creeze un avantaj mai mare cu a doua lovitura, fie isi fixeaza adversarul, au fost niste mingi de break in care Andy a fost pus imediat in defensiva desi a reusit retur decent, trebuia sa loveasca 2-3 sliceuri de BH consecutiv. Bine, probabil acest lucru s-ar ameliora la Andy chiar prin imbunatatirea forehandului.
    Iar in ceea ce il priveste pe Djok, e in continuare the man to beat, insa cred ca sunt niste mici semne de speranta pentru opozitie dupa ultimele doua meciuri. Nu a aratat la fel de bine ca la mastersurile americane.

    Ceva implicatii pentru seedingul la RG, Andy a cazut pe locul 3, dar are sanse bune sa il recupereze dupa Roma, unde Federer are de aparat finala, in conditiile in care are un traseu mai greu decat scotian. Sper sa fie Andy seed 2, pentru ca altfel exista riscul unui tablou super dezechilibrat la Paris, cu Djok, Andy si Rafa in aceeasi jumatate.

    • Doctor Z

      Super comentariu, parca am vazut meciul.

      Impresionant Djole asta, si cind joaca semi tot n-au ce-i face.

  • Doctor Z

    Luati de aici, Stelar cu sticsuri, e delicious:

    https://www.youtube.com/watch?v=gcfUxPS17gg

    • mery

      de ce americanii tin sa aiba zgura altfel? ce culoare!????

      • Doctor Z

        Asta le-a iesit din cuptor 🙂

        • mery

          Succes lui Andrei! pe orice suprafata;)

    • Andrej

      Incearca sa puna mai mult spin pe FH? Mai vazusem un clip postat dupa revenirea de la academie si am avut aceeasi senzatie, net clearence mai mare fata de ce juca inainte.
      Returneaza numai taiat pe rever acum?

      • Doctor Z

        De clearance o face ca i-am spus ca nu merge si calare si oe jos, pe zgura, la nivelul lui de pregatire scazut (zero de fapt) n-o sa mearga cu atacuri flat de pe baseline, fiindca mingea ii vine cu spin si orice imprecizie la lovitura (inclusiv pozitionare) ii baga mingea in fileu. A gresit cel putin vreo 5 asa. Deci le-a inaltat putin, cu reverse fh mostly, dar pe centru mai toate, ca nu merge sa show up on the clay court and blast winners. In plus el a jucat 3 meciuri anul asta, n-are cum sa simta mingea cu zguristi, la aia te prinzi ca-l tavaliti bine dupa sunetul la impactul rachetei cu mingea.

  • Doctor Z

    De miine incep Champiognatele Nationale de Tenis(h) U16.

    Toată floarea cea vestita e acolo, let’s hold our breath.

    For anything else there is a Mastercard!

    • CG

      Maine avem semifinalele, unul din meciuri e Filip – Nini. Te hazardezi cu un pronostic:)?

      • Lawrence

        Hai Nini 🙂

        • CG

          Like-ul e de la Nelu, eu ma chinui sa fiu obiectiv, maine tzin cu arbitrul:)))! Apropo, minune mare, binecuvantata fie FRT, avem arbitri de scaun la toate meciurile. Am avut azi spectacol grandios, un tzantzar de 2002 a potcovit un hard hitter de 2000. Fara frica ala micu’, joc variat, inteligentza beton, atentie distributiva si conditie fizica jaw dropping. Bravo NICHOLAS DAVID IONEL!

          • Andrej

            Care mai e raportul de forte?
            Un link unde putem vedea si noi macar tabloul si rezultatele?

      • Doctor Z

        Cum va spuneam in privat, nu ma mai intereseaza subiectul. Ati avut ocazia sa ma intereseze, l-ati ratat, adios si n-am cuvinte, succesuri amindurora.

  • Cristi Jow

    Tocmai s-a terminat o frumoasa lectie de tenis. Foarte probabil Zverev va trebui sa revada meciul de cateva ori ca sa priceapa mai bine, a iesit de pe teren destul de debusolat.

    • Doctor Z

      N-am vazut meciul dar let me guess, Maestrul l-a curentat tocmai cind se aseza mai confortabil in spatele liniei de fund sa-si admire loviturile, corect?

      • Cristi Jow

        😀

        Cred ca a iesit o medie de aproape o scurta pe game, l-a zapacit de tot cu variatiile de joc. Nu i-a dat pic de ritm, s-a vazut destul ca clar ca neamtul nu a fost deloc confortabil pe teren.

  • Andrej

    Victorie mare pentru Rafa!
    Nu a fost un prim set memorabil, au inceput amandoi destul de crispat, facand schimb de breakuri pentru 1-1. Rafa a jucat pasiv, si cu destul de multe erori. Cred ca au terminat cu acelasi numar de nefortate, dar Golanul a avut simtitor mai multe lovituri castigatoare (nici nu era greu, din moment ce Rafa a avut doar 2 winners), chiar si asa, cel care a avut mai multe mingi de break a fost Rafa, una din ele fiind chiar si minge de set, dar a ratat un retur destul de simplu la ea. Jocul economicos l-a costat pe Rafa, a clipit primul in tiebreak, dubla greseala la 3-4, apoi FH ratat la 3-5.To his credit, Golanul a jucat destul de ingrijit, ma asteptam la mai multe erori grosolane din partea lui, incercand sa loveasca prea agresiv. A asteptat destul de bine sa ii vina mingi atacabile. Una peste alta, a fost un set castigat meritat de Nicky.

    Rafa a reactionat excelent pierderii setului, ca si cum ar fi recunoscut ca tactica din primul set a fost falimentara si ca trebuie sa isi ia soarta in propriile maini, pentru ca Nicky nu se va bate singur azi. A inceput setul doi super agresiv, castigand primele doua gameuri la 0 si contabilizand 4 lovituri castigatoare pe parcurs. A continuat in aceeasi nota pana la finalul setului, avand mingi de dublu break pentru 3-0, dar reusind sa se desprinda abia in gameul urmator la retur, game in care Kyrgios a acuzat probleme la sold si a cerut MTO (avea sa mai aiba unul la finalul setului). Singurul moment mai slab al lui Rafa a fost cand a servit pentru set, fiind nevoie sa salveze 3 mingi de break. Dar a reusit sa se scoata, si acelea aveau sa fie ultimele mingi de break ale australianului. Setul 2 l-a terminat Rafa cu 10 winners si 3(!!!) nefortate.

    La inceputul decisivului m-am temut sa nu semene cu meciul cu Zverev de la IW, dupa un prim set pierdut la tiebreak in care a jucat prea prudent si a fost slab la mingile importante, sa isi ridice nivelul si sa fuga cu al doilea, apoi sa aiba un moment de cadere la inceput de decisiv si sa ii treaca glontul pe la ureche. Golanului nu i-ar fi tremurat mana daca ar fi ajuns in situatia de a servi pentru meci.
    Din fericire, in decisiv a fost la inaltime Rafa, si-a pus adversarul sub presiune de la inceput pana la sfarsit. Rafa nu a fost in niciun moment in pericol de a isi pierde serviciul, iar in primele 3 gameuri la retur si-a creat de fiecare data macar o minge de break. In primul game una, dar Kyrgios a salvat excelent, cu o scurta. La 1-1 a reusit breakul dupa un game foarte spectaculos, australianul a salvat doua mingi de break in stil mare, una din nou cu o scurta la care Rafa nu a ajuns, alta cu FH winner, a fost nevoie de o lovitura marca inregistrata a lui Rafa (banana shot) pentru a isi adjudeca pana la urma breakul. Dupa singurul game pe serviciul lui Rafa din setul 3 la care s-a ajuns la egalitate, se parea ca meciul este gata, 0-40, dar Kyrgios s-a scos jucand FEARLESS, pur si simplu nu a avut ce sa faca Rafa la acele mingi de break. Insa Rafa nu a dezarmat si a continuat sa isi faca serviciul pana la sfarsit, inchizand meciul fara probleme.

    Din setul 2 pana la sfarsit forehandul lui Rafa a fost on fire, a fost o statistica la un moment dat, a forehandurilor celor 2, aproape de finalul meciului:
    Rafa: 19 winners 7 UE (a terminat cu 21 winners)
    Kyrgios: 19 winners 27 UE

    Golanul ar trebui sa fie multumit de cat de stabil a fost in primul set la punctele importante, si de cum a luptat in decisiv. A contribuit din plin la spectacol.

    Sunt foarte multumit de evolutia lui Rafa din ultimele doua seturi, dar trebuie sa evite inceputurile acestea cu frana de mana trasa. Daca nu se produce un miracol, va juca cu Djok in meciul urmator, si cu el e foarte greu sa revii daca incepi prost.

  • Doctor Z

    Djokovic e inconstient, nu trebuia sa joace meciul asta, se vede clar ca e accidentat.

    • Andrej

      Master troll Djok azi.

      • Doctor Z

        Nu m-ar mira, la cit de plictisit joaca.

  • Andrej

    Cred ca Fanboy a facut istorie azi, desi nu am apucat sa verific, sunt aproape sigur ca e singurul jucator din afara top 10 care a reusit sa invinga cu 12-0 un jucator din top 10.
    Good for him. Little bastard is growing on me. Daca il invinge pe Andy intra in top 10. Dar si daca nu reuseste victoria maine, e doar o chestiune de timp. Sunt putin surprins, nu credeam ca o va face, sau, daca era sa ma gandesc la niste fete noi in top 10 as fi pariat pe Team, Golan si, spre rusinea mea, Bernie.
    Insa e bine pentru sport ca Berdych si Ferrer ies de acolo.Au fost jucatori decenti, constanti, dar nu prea mai au ce oferi.

  • Doctor Z

    Oare ce va fi daca Rafa il bate pe Djoko?

    Big mistake de strategie in tabara lui Future GOAT. Sau cine stie poate sirbul vrea sa lase toata presiunea se la RG pe Nadal, ca sa nu mai patrasca din vreo rusine ca in 2014. O fi si asta vreun reverse psychology de invatat.

  • Andrej

    Traducerea unui interviu amplu (si interesant) cu Rafa:

    https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1117519824936351&__mref=message_bubble

    Nadal: „I suffered from anxiety. I was not able to control the ball or my breathing.”

    Rafael Nadal has five rooms reserved in his name at the Hotel AC Palacio del Retiro. The current world number five, with 14 Grand Slam titles behind him, who has been given new life by winning his ninth title in Monte Carlo and the same number in Barcelona, is in Madrid accompanied by his family and all of his team, with whom he went to Santiago Bernabeu stadium to watch Real Madrid’s victory over Manchester City which took them into the Champion’s League final, just a few hours after this interview.

    The interview lasted 42 minutes, which is something that does not happen very often in interviews of this type, which tend to be hurried and stiff. More numbers. Much to the tennis player’s press agent’s surprise, there were four of us in the EL MUNDO reporting team that turned up, because that is what this era of multimedia journalism and the stature of the personality demands. Rafael Nadal (Manacor, 1986) shook each of our hands one by one, with that cordiality he has always shown. He did not appear to find it an effort to be pleasant and talkative throughout our conversation or to put up with all of the shots taken by our photographer and the maneuvers of those in charge of the video recording.

    Madrid’s altitude seems to affect you less than before.

    – I’ve never found it bad. It’s quite another thing if I’m playing well or not, my game is more solid at sea level because I have a bit more control over everything. Here, for example, if your opponent serves well, you have less of a chance with the return.

    Your results are excellent once again, once you got over that anxiety that troubled you.. In fact, you’ve been playing well for some time now, despite not having had the success to back it.

    – I think there was already a change last year in Montreal. But when you have been playing badly for a while and on top of that you have problems with anxiety, things don’t happen from one day to another, there has to be a process of regaining confidence so that they go better. At the beginning of 2016 in Abu Dhabi and Doha my results were rather bad compared to how I was feeling. As an athlete you know when you are OK and when you are not, and I was feeling fine, able to do more than I did. Then I lost a few matches I was very close to winning, and being able to pull these matches off or not is the fine line between having a great tournament or not. The latter happened, but I still had good feelings. I needed to win to confirm that personal feeling I had. Indian Wells was a huge step and it was a shame about Miami, because I was playing well.

    The image of you immediately after your win in Monte Carlo – kneeling on the ground, your head back, with a very articulate look of satisfaction – is one of great release.

    – I was happy about winning and with the satisfaction of having done it at a great tournament, Monte Carlo has always been very special for me. I felt strong and capable throughout the tournament, just as I did in Indian Wells, able of making a come back. When you manage to put a stop to the anxiety that causes every error that affects you much more than usual, from then on you can return to playing well.

    When did you felt that anxiety for the first time and how did it manifest itself?

    – I noticed it at the beginning of 2015 when I was practicing. The fact is, I was playing very badly. I made the quarterfinals in Australia, but my feelings about my tennis were bad. When you are practicing badly or playing badly you understand anxiety and nerves, the lack of control of one’s feelings. Things like that happen. But when I practice well, I usually play well, but if these problems persist when I’m competing then something is not working. Practicing well and competing badly has practically never happened to me in my life, and above all not being in control of myself on court. Last year in Miami was a clear example of what was happening. I had been practicing well, but then the matches came around. In the first, against Almagro, I was already feeling anxious about my breathing. The same thing happened against Verdasco. From there on, I played well in Monte Carlo, badly again in Barcelona, more or less OK here in Madrid and well in Rome. Things began to get better after that, but I got a strange feeling again at Wimbledon against Brands. How you play or the fact that you lose, which is part of an athlete’s logical thinking and something I have never had any problems with. This was inner anguish, not being able to control my timing, the point, the ball or my breathing. When you cannot control your breathing, you stop controlling everything else.

    You’ve always faced up to those situations on your own, you’ve worked them out without professional help. The psychologist is a very common figure in tennis. Have you ever thought that could help you?

    – I went to a psychologist once when I was a child because it was hard for me to get to sleep at night.

    What age were you then?

    – I don’t know. Around ten. But no…. It’s also a matter of speaking to the people around you, being close to the people who know you well. You may have anxiety, but it also goes away in the end. I always thought things were going to change and get better. I wasn’t in control of my personal situation on court, even though I was practicing very well. No matter how much personal reflection I did, „you have been here for I don’t know how many years, you have done all that you’ve done, you are now going through a bad time and it doesn’t make any sense to be anxious at this stage in your career, when it’s already practically all done’. Despite knowing this and having it very clear in my head when I needed to I could not get control of it. But enough, it’s better not to go on talking about it. I think I have gotten over it and things are going better, winning or losing, but at least I am enjoying myself on court.

    Those sleeping problems weren’t completely resolved. I believe you still find it hard to get to sleep at times…

    – Sleeping, I sleep well now [laughs]. I’m not a great fan of sleeping, all my life I have had the feeling that I waste time when I’m sleeping. But I have also got better about it as I get older and I sleep more than I did before.

    Do you sense you are back intimidating your opponents the way you used to?

    – I don’t know. One thing is clear: when you feel good about yourself, when you are confident and calm, things come more easily to you and your opponent usually notices it.

    At Roland Garros you will meet with David Haggerty, President of the International Tennis Federation (ITF), after having asked the organization to make the results of your anti-doping tests public.

    – If only all tests were public. The speculation about sport itself would stop. Sport has to be clean and it has to appear to be so. Everything should be done so that sport continues to be an example in society and can be observed with trust, as a positive source for values. Anything that helps put an end to the speculation and to the people that cheat. I would like everybody’s tests to be completely transparent. If I am tested today and they have the results in two weeks’ time, it’s logical for them to be published. That way the number of urine, blood, etc tests each one of us has would be known.

    With your complaint against the former French Minister Michelle Bachelot you wanted to fight against frivolity, the idea that it is OK to slander someone without any consequences.

    – More than anything, the point came when enough was enough. There were two motives in the past for me not wanting to do anything when something had been said about me on this topic: one was because I thought the people that said it did not have enough credibility and the other because it is a very unpleasant subject and the less it is spoken about the better. Now the time has come when those things are being repeated, and it is a person who ought to be reliable who says this about me. Now ordinary people might think she has privileged information, and yes, that is a more serious matter. When a person like that makes baseless comments, false ones without any information to back them, it is time that one has to stop this and fight for one’s reputation, for what you have been all of your, and how you have worked to fulfil your greatest dream, which was to be a professional tennis player. I have been fortunate to be good at it.

    Why do you think you’ve been singled out from several fronts?

    – Normally, people who accuse others without having any type of information have personal problems. When you are content and sure of yourself, you don’t have to go after others. I have complete confidence and belief that all the opponents I play are totally clean. I have no doubt about that. First, because I believe in the anti-doping program and second, because I believe in people until they show me the contrary. I’m not one of those people that think badly of others. These people do it because they themselves obviously have the personal problem of not being happy with themselves, and starting from there, then looking further, at the technical aspect, maybe just because of my way of fighting for each point, which I’ve done throughout my career, my style of play. Some have a very good backhand slice, others a serve that stands out, some are mentally very strong, others have a great physique: each one has his attributes, and that does not mean they have done something wrong.

    You seem more distrustful of the media than before.

    – No, no. I’m not great about reading what is written about me, because I try not to pay a lot of attention, but over the years you get to know the people that are good to you and those that are not so good, the people you can trust more and those you trust less. And that’s it. I always try to respect the work of everyone, as long as they respect mine. I have to be grateful to the media, because I am what I am thanks to them.

    Well, thanks to what you have done.

    – Obviously, thanks to what I have done on the tennis court, but if the media did not report on it, it would have much less significance, of that I am sure. Then, there are things you might have read that you don’t like, others you like far too much, successes and failures blown out of proportion. That’s what the press is at times, and my life is a bit the opposite. One of continuity, regularity, not putting myself up on a pedestal too much when things go very well or sinking too low when they go badly. Life continues almost exactly the same, whether you win, lose, play better or worse, and the happiness you feel after a victory is momentary, because after some time passes you are still just as nervous… and when you lose, you still have opportunities. The press reports things in a more dramatic way, all of them. I understand and respect all opinions as long as they are as respectful as I always am with the media. It’s another thing if they cross the line, go too far. I think my behavior on and off the court has always been appropriate.. and when you do what you can, you are not obliged to do more. I have never thrown or broken racquets nor have I fought with anyone or screamed and shouted. When lost, I went home. I have always tried to be sincere with all of you at press conferences, explaining things the way I felt them, as much as possible, obviously, and that’s what I have done.

    About not throwing racquets, not even as a child. I imagine you’ve been tempted to do so at some time.

    – No, the temptation to hit myself on the head with it, yes, but not to break the racquet. In the end, the racquet is not to blame. Also I’ll tell you something, I am used to putting up with things, being in control of myself, thanks to my uncle and my family, who have instilled it in me since I was a child and have made me do it. To be satisfied, and when you are in the habit of it being like that, you no longer think of doing anything else.

    Dimitrov broke three racquets last Sunday in the Istanbul final.

    – Yes, he lost control, but it’s also true that just as he broke them he went and shook hands with the umpire before he penalized him. He lost his cool in that moment, but the truth is, he is a good boy. He is neither bad-mannered nor arrogant. He did it in a moment of frustration and then apologized.

    Is your passion for the game still intact? Isn’t boredom creeping in after so many years or are you safe from the erosion of your spirit with time?

    – Maybe I’ve got a bit less energy than before, maybe, but I’m still as excited as ever, to do things well, to keep on improving each time I go to practise and to give the best of everything each time I go to compete. No complaining, or protesting, or taking it badly when things go badly. I try to take things as they come and be positive about it, which is one of my great strengths.

    Djokovic said the other day that you had helped him become a better tennis player. Is the feeling reciprocal? It seems as if the three or four of you at the top have taken feedback from one another in your long battle.

    – I think the demand made on us has been very great, with us having the obligation to be very consistent, to lose very little so as to remain in the group at the top. Djokovic, Federer, Murray, Ferrer… Maybe the three of us at the top have been very very consistent for many years and we’ve forced each other to be at our maximum in each match we’ve played, that is, want it or not, we’ve helped one another to maintain consistency in every practise session and be one hundred per cent professional, to respect all our opponents and know each loss is important in what may happen at the end of the year as regards ranking. And, obviously, when you see players of such a high level across the net from you, you know you practically don’t have enough of anything. It’s no longer „I’m going out on court and if I play well I’ll win”, no, it’s „I’m going out on court and if I play well perhaps I’ll lose”. This makes you give of your maximum in each practice and you know nothing is enough, you’re forced to improve.

    What are the new generations lacking to be able to take the big step?

    – It could be two things. Either those of the next generation haven’t been consistent enough or haven’t had the level to displace us or we’ve been playing at a very high level and they haven’t been capable of reaching that level. Either of the two could be correct and I don’t really know which is the more valid. These days things have changed a little. Players reach their maximum level a bit later, at a later age. That’s the way it is. The motive? I don’t know. I don’t know if it’s because the players mature a bit later or exactly why. It is true there’s been a generation gap, a new generation of a very good level hasn’t made an appearance, but I think one’s coming through now, and it’s of a very high level. Kyrgios, Zverev….

    Which of the ones emerging do you think has the most chance?

    – It looks to me as if Thiem has great potential, above all on clay courts; I think he’s a candidate to win Roland Garros in the next four to five years. I think Zverev and Kyrgios are two players with unbelievable possibilities. They have no defects tenniswise. Mentality is another thing. We’ll need to see how they evolve, how they respond when the time comes when you’re not just a novelty with no pressure on you at all, but you have the responsibility of having to play well every week.

    And the future of the game? This tendency to „belt the ball and not think”, as you yourself put it a few days ago. Tiriac recently commented to me that increasing the diameter of the ball could perhaps bring back a more tactical tennis and the service wouldn’t be so outstanding.

    – I think that (tactical tennis) is being played on clay. If you watch the matches in Barcelona, in Monte Carlo, there yes we did play long points, long rallies. It’s another story on hardcourt. Nowadays the serve and the return of serve have a tremendous impact. The tendency is to play thinking less, tactics have practically no influence in matches, it’s the one who’s hitting the ball better, who has the capacity to hit more winning shots, who wins. And you don’t have the possibility of looking for a strategic solution or anything like that. At times the ball travels so fast that nowadays the player who hits the ball first has the advantage, above all on hardcourts. It’s hard to explain but, although a player is better than many others when it comes to playing and understanding the game, if the other is determined to hit the ball as hard as he can right from the start and to go for winning returns of serve, you’re in his hands. And right now, this is difficult to put a stop to.

    · Rafa Nadal, during the interview. Alberto Di Lolli MUNDO

    Do you see any way to remedy this?

    – I don’t think there’s any for our generation now. When I speak about this, I’m never speaking about our generation, nor about me personally, because, with these conditions, things are going and have gone unbelievably for me. But it is true that people hit the ball harder, serve faster, so that, for the future, in order to stop this it’ll need to be dealt with from when the players are ten or twelve years old… and there could then be changes within the next eight or ten years.

    How do you carry off being considered an example to society? Some athletes reject this label because they consider that is other people’s responsibility.

    – To be honest, as I’ve never considered myself as that, I don’t have to carry it off. I’ve always been myself, I’ve tried to do the things I think are right and that have been instilled in me since I was a child and, then, if that is an example to society or to the young, so be it. I try at least always to do things as well as possible. I’m aware we’re in front of cameras when I’m on a tennis court and that certain kinds of things shouldn’t be done, because after all there are children watching, and it’s bad for them educationally to see certain types of attitudes, I think. But, at the same time, I can also tell you I’ve lived my career and my life in a natural way.

    Perhaps that is one of the reasons that makes you so appealing.

    – I don’t know. I’m sure I have never hidden or stopped doing things because of possible photos. I have lived my life in a natural way and have done the things I believed were the right ones and did not do the things I did not think were right. Sometimes, I may have said things to the press that have not been good for my personal image and said them anyway because I thought that was the way it was. I try to be genuine and do and say what I think is right.

    Javier Gomá, a philosopher who is very keen on tennis, considers the epitome of someone who is transcending, capable of reconciling people on the right, people on the left, people with different ways of thinking.

    – That’s complicated today, in these times [laughs]. If only… I could… But no, not these days.

    Some people would, symbolically, put you or Del Bosque (manager of the Spanish football team) up for Prime Minister.

    – The way things are, I don’t think either he or I are prepared for such a challenge.

    Do you believe the upcoming elections will solve the political situation?

    – I think it could be solved if they stop looking for personal benefits and stop radicalizing everything in general. If they stopped making out that everything they do as being right, and everything the other does as being wrong. Things are neither black nor white, and to make pacts you can’t always be criticizing what the other does. If the PP (conservatives) is in government, the PSOE (socialists) can’t be criticizing the PP nor can Podemos (left wing radical), or those in the opposition. And if the others are in government, the PP can’t be criticizing what they do all the time. I don’t think anyone has the absolute truth. I think they all do good things, and not so good ones, and things have to be sorted out through speaking, discussing and reaching pacts, which is what society has voted for. But for this to happen people, parties in this case, have to give way and let the people see for themselves what they’ve voted. They haven’t voted for anything black or white. They’ve voted for grey, so, the parties must come to an agreement.

    What do you think of the Panama Papers?

    – I don’t have enough information. And, just as I don’t like people speaking about things they don’t know about, when I don’t know about things, I don’t like to speak about them, either. I haven’t formed an opinion on them.

  • Lawrence

    Daca nu ar fi fost 6-0 in primul set, probabil ca Djokovic nu ar fi insistat sa castige. 🙂

    • Doctor Z

      Da, buna si asta.

  • Andrej

    Lucas Pouille a ajuns in semifinala de masters, dupa retragerea lui Pico Monaco, din postura de LL. Noroc extrem sau o combinatie de noroc si exploatarea slabiciunilor regulamentelor?
    Francezul a fost favoritul numarul 1 pe tabloul de calificari si a pierdut in ultimul tur in minimum de seturi, impotriva lui Kukushkin, un meci in care era favorit clar.
    La scurt timp dupa, Conga (conational cu Pouille) s-a retras si Lucas a fost desemnat LL, ocupand locul lui pe tablou si profitand de un culoar foarte bun. Este hazardat sa cred ca acesta a stiut dinainte de retragerea conationalului si a pierdut intentionat in ultimul tur de calificari pentru a incerca sa profite de acel culoar foarte bun? Daca ar fi castigat, ar fi jucat din primul tur, sanse bune sa joace cu un jucator mult mai puternic.
    Pana acum nu prea m-a interesat cum se alege LLul, dar anul asta au fost mai multe situatii in care LLii au avut culoare foarte bune, lucru care m-a facut sa ma documentez. Am gasit asta:

    A. Lucky Loser Selection

    A player may be entered in the main draw of a tournament if he meets the criteria outlined for a lucky loser.

    1) Lucky losers are players who have lost in the final round of the qualifying event or, if more lucky losers are required, those players who have lost in the previous qualifying round(s). Lucky Losers shall be selected based on the computer rankings used for the determination of qualifying seeding as follows: The order of the two (2) highest ranked players shall be randomly drawn, thereafter the order shall follow the players’ rankings, unless there are two (2) or more withdrawals at the time the Qualifying competition is finished in which case the size of the random draw will be the number of withdrawals plus two (2). In the case where players from the previous round are included in the draw they will be placed behind all players who have lost in the final round of qualifying. Only those accepted into the qualifying competition may sign in as lucky losers.

    Din ce inteleg eu, se trage la sorti intre cei mai bine clasati doi jucatori care au pierdut in ultimul tur de calificari. Astfel, Pouille a avut 50% sanse sa fie selectionat.

    So, ce parere aveti, a fost strategie? Daca da, cum se poate cel mai bine evita o astfel de exploatare a regulamentului? Tragere la sorti dintre toti cei care au pierdut in ultimul tur de calificari?

    Discuss.

    • CG

      Domnule, am indraznit sa-ti dau like pentru ca ai atins culmile tenebrelor si incognoscibilului in materie de paranoie tenisistica. Nu l-as banui totusi pe Pouille de o asemenea meandra a concretului. Sau poate sunt eu prea batran si naiv;)…

    • Doctor Z

      Bai sa stii ca esti meserias, nu m-as fi gindit dar fucking makes sense!

      Numai un detectiv ar rezolva problema, sa vada cind Puiul a luat ultima masa cu Conga 🙂

      • CG

        Tu si cu Andrej ar trebui sa mergeti la Reducare, de ce stalciti numele jucatorilor!? Credeam ca vorbiti de Cungu, meseriasul din ITF-ul de la Mediash!

  • CG

    Pe unde e Mery, „Vacanta la Roma”:))))))) ?

    • Doctor Z

      Vezi ca La RG e rindul tau, sa n-avem (prea multe) discutii…

      • CG

        Eu pregatesc ceva reflexiv si anticipativ. Nu ma deranjati ca fac urat:)!

        • Doctor Z

          OK, I hold my breath.

    • mery

      De unde sa stie lumea??? :))))))) sau ti-a placut asa de mult articolul-reportaj ca iti doresti unul si despre tenisul din arenele gladiatorilor????

      • CG

        Daca ai fi plasat in text si o poza cu Georgel urandu-i „Paste fericit!” Felinutzii, poate as fi avut o reactie mai prompta. Asa insa m-am consolat cu verificarea temeinica pe goagal a informatiilor despre numarul de scaune de care e capabil Manolo Santana. Si daca imi spuneai cati centimetri masoara mustatza lui Tziriac chiar as fi fost fericit;)…

        • mery

          poza cu George , REZOLVAT!????
          dar mustata lui Tiriac nu am putut sa o vad, desi nu era departe in loja, m-a orbit soarele madrilen si tenisul Felinei???????? am observat doar ca se perinda multa lume prin fata lojei owner-ului, de la oficiali la milionari????
          hai ca facem off-topic:))) si sa nu te pui cu fanii adevarati!

          • CG

            Mersi de poze, fizic imi aduce aminte de un personaj din Twin Peaks, asa ca trebuie sa-l verificam in conditii de teren, cu o racheta in brate, ca sa ma lamuresc ce legatura are cu tenisul. Altminteri sunteti funny si inspiring, ce s-ar face Terra fara vietuitoare fidele ca voi????…

          • Doctor Z

            Mie mai mult imi aduce cu E.T. 🙂

          • CG

            E clar, n-ai vazut Twin Peaks sau nu stii la cine ma refer. ET e prea scund:)!

  • Doctor Z

    Daca se intimpla la Madrid meciul se implineau spusele Doctorului, anume ca meciul dintre Nadal si Djokovic va fi cistigat in extremis de sirb.

    Am vesti bune si vesti proaste pentru Nadal. Vestea buna e ca e in forma si s-a apropiat vizibil de sirb. Vestea proasta e ca nu cred ca e suficient, sirbul e mai clar in punctele cheie si poate reveni oricind, fara sa joace nimic aproape de perfectiunea lui 2011, iar el, Nadal, joaca bine, dar putin mai jos decit in 2013…

    RG-ul va fi ceva de spus la nepoti, let it be!

    • Andrej

      Cel mai rau imi pare de gameul 7 din setul 1 de ieri. Djok incepuse meciul slab, Rafa avea 4-2, 30-0 pe serviciul sarbului. Rateaza un passing realizabil, apoi are punctul in mana, cu Djok facand spagaturi in spatele liniei de fund si da FH afara, nu mai stiu cum a ratat punctul urmator. Pana la urma a iesit un game lung in care Djok si-a facut serviciul. As fi putut sa dau in scris ca urmeaza rebreakul. De acolo Djok si-a ridicat nivelul.
      E clar ca Rafa are un blocaj psihic cu el, si de aceea imi pare asa rau de acel game 7, nu a reusit sa preseze putin in acel moment de deruta al adversarului. Daca ajungea la 5-2 cu dublu break era sansa ideala sa sparga blocajul (are 15 seturi pierdute la rand acum). Ar fi servit pentru set avand ceva mai putina presiune, nu ar fi simtit ca se prabuseste cerul pe el la fiecare punct.
      A fost frustrant din acest punct de vedere meciul, ieri a avut nivelul necesar sa il duca in decisiv, dar a pierdut fiecare minibatalie psihologica, si orice astfel de minibatalie pierduta e o greutate in plus care atarna de gatul lui in perspectiva urmatoarelor meciuri cu Djok.

      • Doctor Z

        Ce mi-a placut cel mai mult la rivalitatea dintre cei doi a fost constanta si calitatea meciurilor dintre ei. Cu foarte putine exceptii, cind Rafa era out-of shape, apropo, thx pt interviul cu Rafa, deosebit, si cind Nole nu stia inca ce e cu el, pina in 2009, restul au fost toate Masterpiece, inclusiv meciul de ieri. Daca se intilnesc la Paris prevad un meci de Top 10 ever, absolut imposibil de prezis invingatorul, au amindoi atu-uri intangibile.

  • Doctor Z

    Ma uit la meciul Serenei si ma blocheaza ineficienta footworkului ei. Basically, daca te-ai misca asa in ATP nu ai fi nici in primii 200. Fata se misca ca animalul acela sfint din India, cum sa pierzi timp din viata sa te uiti la asa ceva…

    • CG

      Incerc sa scriu ceva despre WTA, nu-mi sabota efortul cu astfel de ‘dezvaluiri’:)))…

      • Doctor Z

        Baga carbuni, cit imi mai tin respiratia.

        • CG

          Pana devii yoghin, durata prelungita a apneei este un bun indiciu ca esti pe drumul corect;)…

          Hai sa asteptam finala (fem.) de la Roma, e corolarul la teorema de care am nevoie.

  • Doctor Z

    Djokovic, the last frontier! Incredibil meci si absolut șocant progresul japonezului in ultimul an. Incepe sa arate a Terminator, adica sa arate capacitatea de a reveni atunci cind pina si statistica este neputincioasa. Kei nu mai are puncte slabe! Este all-around player, desavirsit ca jucator si din ce in ce mai increzator in jocul si locul lui in topul ATP. Chiar daca Djokovici nu dadea acel slice in banda si facea al treilea break in decisiv si incheia cu 6-1 tot la aceeasi parere ramineam, anume ca Nishikori e un alt jucator, foarte dificil de batut. De partea cealalta Djokovic a aratat de ce este numar unu incontestabil. M-am uitat foarte atent la ritmul loviturilor, el poate face minuni cu mingea, si produce cu acelasi swing aparent caracteristici diferite a mingii, surpinzindu-si adversarul, asa cum a reusit, ani la rind si Federer. Singurul lui punct slab, chiar surprinzator de slab, de fapt sunt doua, dar de serviciul doi am mai vorbit, este ineficienta returnarii cu reverul din alergare, cu o mina. Toate mingile acestea le-a pierdut, semn ca acolo ii e calciiul lui Ahile. Bineinteles, planul e simplu, insa sa-l pui in executare, si anume sa-i poti executa succesiunea de FH in cross urmat de un fh/rever in partea opusa, foarte probabil in urcare nu e la indemina oricui, si mai ales pe zgura.
    Nu stim ce va fi in finala, cu Murray, sirbul a depus un efort colosal in aceste turnee back-to-back. Chiar cred ca nu i-ar folosi o victorie in meciul de miine. El se afla EXACT in situatia lui Federer, de la TC, cind, ajuns in finala a trebuit sa renunte, strategic, pentru a nu-si compromite sansele din finala ce urma de Cupa Davis din Franta. Presupun ca daca va juca va incerca sa scurteze punctele, insa de partea cealalta avem un Murray, in ascensiune, care va fi greu de pacalit. Sa vedem ce va fi, insa iata Djokovic a facut istorie, a mai depasit o bariera, daca nu ma insel, suta de milioane in premii, suma colosala insa care ii rasplateste talentul si dedicarea totala in acest sport. I can’t wait for RG!

    • CG

      Eu ti-am dat like mai ales pentru abilitatea basesciana a „reevaluarii”. In cazul lui Nishikori suruburile pierdute se recupereaza greu dar se recupereaza! Este unul din atuurile rasei galbene, la micutzii astia nu exista scuza cu „am venit sa va spunem sa nu contati pe noi”…chit ca in urma ramane…Drumul Oaselor;)…

      • Doctor Z

        Sa vedem, vreau sa-l vad intr-o semifinala de 4 ore cu un Terminator, oricare, dupa alte 15 ore pe teren. Sincer nu cred ca il tin niturile…

        Insa in rest da, a ajuuns jucator complet.

  • Andrej

    Excelenta semifinala dintre Djok si Nishikori. Probabil cel mai bun meci 2/3 de anul acesta. Calitate buna in marea majoritate a meciului, extraordinara in decisiv.
    Inceputul a fost destul de bizar, in primul game Djok s-a lovit cu racheta din greseala in glezna incercand sa scuture zgura de pe talpa adidasului, a luat MTO imediat dupa primul game. Desi a fost aproape sa faca breakul in gameul imediat urmator, sarbul a parut afectat in primul set, desi nu cred ca abilitatea de a ajunge la mingi i-a fost afectata, cred ca disconfortul l-a facut sa nu alerge dupa fiecare minge. Insa Nishikori a jucat excelent, a continuat evolutia de saptamana trecuta, a avut initativa, a fost agresiv, si a folosit excelent si scurte. Djok isi tot verifica piciorul dupa puncte, nu incerca in niciun fel sa ascunda faptul ca are un disconfort. Dupa ce si-a cedat serviciul pentru a doua oara m-am gandit pentru cateva momente ca va lasa meciul asta.

    In setul 2 a revenit la nivelul lui obisnuit, probabil si-au facut efectul calmantele pe care le-a luat, a alergat mai bine, a lovit mai bine, dar Kei a fost up for it, a salvat excelent mingile de break din gameul 2, si a luptat de la egal la egal. Presiunea de a servi al doilea s-a simtit cred pana la urma si si-a pierdut serviciul chiar la final.

    Setul 3 cred ca a fost cel mai bun de anul acesta (granted, nu am vazut toate meciurile, dar imi vine greu sa cred ca a mai fost ceva la acelasi nivel), Djokovic in full flow, aparandu-se diabolic si neratand nicio oportunitate sa preia initativa cand Nishikori scapa o lovitura mai scurta. La un moment dat parea ca Djok e pe cale sa castige setul la doua breakuri diferenta in fata unui adversar care nu avea efectiv ce sa isi reproseze, pentru ca nivelul sau era foarte ridicat. Cateva din recuperarile sarbului au fost uluitoare, cam ca cea de la mingea de set convertita in primul set cu Rafa. Dar spre cinstea lui, Nishikori nu a cedat. Am mai observat asta in trecut la el in niste meciuri cu adversari foarte tari, cand meciul pare pierdut joaca cu si mai multa dezinvoltura, swings freely, si rateaza mai putin. A fost probabil cea mai buna perioada de joc a lui de la 1-4 la 4-4 30-15 pentru el pe serviciul sarbului. Acolo a fost un punct care putea schimba deznodamantul meciului, ofensiva continua a japonezului, Djok reuseste sa ii bage o minge sub fileu dintr-o pozitie disperata, iar Kei rateaza voleul. A fost un voleu greu, usor de ratat, dar daca e sa indic ceva ce nu a fost la inaltime in jocul lui in acest meci, e voleul. De acolo a fost mare lucru ca a reusit sa salveze o minge de meci pe serviciul sau si sa impinga meciul in tebreak.
    Din pacate, tiebreakul nu s-a ridicat la inaltimea setului si a meciului, japonezul a obtinut primul minibreak, dar a cedat avantajul cu 3 greseli nefortate consecutive, iar sarbul nu a avut nicio problema in a inchide apoi.

    Imi pare rau ca nu a reusit surpriza japonezul, ar fi putut fi o victorie definitorie pentru el, dar Djok este pur si simplu diabolic, gaseste mereu resurse nebanuite. Acest meci imi aduce aminte de semifinala de aici din 2011, cand Andy a facut si el un meci extraordinar, dar nu a reusit sa il duca pana la capat, sfarsind prin a pierde in tiebreakul decisiv. Atunci sarbul a reusit sa se recupereze si sa castige si finala a doua zi. Sper ca Andy Clayray sa il opreasca maine, dar sunt destul de sceptic, Djok nu pare uman, desi sangereaza.

    https://encrypted-tbn1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTOi879P1jaUPvvchgGCBJ4UP8TphMgDbc_tqirHYnvGE2ggzVyow

    https://pbs.twimg.com/media/CiclXOxVEAAgRDV.jpg

    http://i.imgur.com/krZzutS.jpg

    • CG

      http://www.frt.ro/ro/competitii_detalii/5132

      iti eram dator de ieri. Din pacate n-am ajuns la CNT dar rezultatul lui Nicholas imi confirma ca e posibil sa avem un Djokovic in the making (cu un plus la joc imaginativ!), e al doilea meci cu un ‘monstru sacru’ al generatiei 2000 (Stefan Palosi) pe care il duce in decisiv si-l tavaleste bine.

      In cealalta SF Filip a castigat prin abandonul lui Nini in decisiv. Meciul se putea insa termina in 2 seturi, cand Nini a gestionat slab mental ghemurile de la 5-3 si 5-4. Si se dovedeste inca o data ca dupa ce ti se blocheaza mintea, apar si crampele, unde nu mai cap, vai de picioare;)…

      Azi finalele, cea a baietilor mi se pare mai echilibrata decat a fetelor, pronostic: Filip si Mihaela (ambii in 2)

      • Doctor Z

        Nu stiu cum apar crampele la vedete ca fix cu doua ghemuri inainte de o infringere demna devin insuportabile…

        • Nelu

          Crampele au aparut in setul 2 mestere. La 55 s-a dus si s-a pus pe banca desi nu avea voie si a chemat doctorul. Asa ca nu au aparut in decisiv. De fapt aparusera cu o zi inainte in finalul meciului cu Alex, iar masajul facut dupa se pare ca l-a tinut 2 seturi din ziua urmatoare

          • Doctor Z

            Pai da, correct, nu au aparut atunci, dar daca tot s-a martirizat sa stea in meci stiind ca oricum nu-l poate bate pe Filip poate era mai util sa mai fi rezistat inca doua ghemuri, nu, sa nu mai dea loc de interpretari, atentie, nu uitati ca antrenorii din State, pentru college, se uita atent la detaliile astea. Dar inteleg, tenisul e pentru oameni destepti, de ce sa renunti cind e o sansa ca sa-l apuce crampele pe adversar, la nivelul ala nu stii niciodata care abandoneaza tactic primul 🙂

          • CG

            Funny, ca il banuiesti pe Nini de chestii care par sa devina – din pacate! – simptomatice la Filip. Ia vezi aici ce s-a intamplat (si la ce scor!) in turul 2 la CN U18, dupa care, la cateva zile, castiga CN U16…

            http://www.frt.ro/ro/competitii_detalii/5095

            Dar aici poate fi vorba de o prioritizare a obiectivelor in functie de competitie. Altceva insa m-a surprins neplacut la Filip, atitudinea din teren in situatiile cand este condus sau (i se pare ca) e in dificultate. Nu e deloc de bun augur…

          • Doctor Z

            OK, nici despre Filip nu mai vorbesti aici. Nu esti in masura sa bagi zizanie intre astia doi, din punctul meu de vedere amindoi au bagat aceeasi smecherie, cel putin asa o citesc cei neimplicati, inclusiv scouteri… Si stii ce, ia sa nu mai vorbim noi nimic despre ce e acolo sau aici in public. Asa e corect. E liniste, everybody is happy. Una e sa vorbim chestii generale despre junior tennis si alta e sa discutam chestii concrete cu parti-pris-uri. Nu, nu e nevoie. Mi-ar place sa discut liber despre ce e acolo, insa asta cere obiectivitate, iar asta nu prea exista, acolo, e si de inteles, asa ca mucles toti. Nu Filip, nu Nini, nu Furnici, nu Fatima, nu berze, nu nu nimenea, ne concentram pe ATP, aia e pe bune, si se intimpla, restul exista doar in mintea unora, pina la proba contrarie. Sorry if I spoiled the show…

          • CG

            Te rog sa ma crezi ca daca te lipseai de fraza a doua (aia cu „nu esti in masura sa bagi zazanie intre astia doi…”) ma lipseam si eu de aceasta replica publica. Nu este prima oara cand imi faci un nedrept proces de intentie. Si vad ca imi bagi clauze suplimentare in ‘contract’;)…

            Am deci si eu vesti proaste si vesti bune.

            Incep cu cele proaste: Pe mine nu ATP-ul si WTA-ul ma motiveaza sa scriu ceva despre tenis. Acolo sunt personaje deja vizibile, configurate, ultra-mediatizate, e prea comod si nemotivant sa scriu sau sa analizez niste chestii despre care oricum scriu sumedenie de alti oameni, unii infinit mai competenti decat mine si chiar decat tine – sorry, mate:)!

            Junior tennis-ul mi se pare mult mai viu, mai challenging. Si pentru ca e vorba de niste fiinte la inceput de drum in viata si, colateral, in tenis. E perioada cea mai seducatoare si complicata, a alegerilor grele, a configurarii si consolidarii scarilor de valori. Cand succesul efemer si brusc te poate lua iute de cap, cand poti aluneca usor de pe cale, cand tentatia devierilor si abandonului este uneori mult prea mare si nici nu o poti contracara cu experienta de viata. E o perioada de efort titanic si sustinut, deseori disperat, pentru a pastra motivatia si a atenua frustrarea. Atat a copilului, a parintelui, a antrenorului. Si chiar a sustinatorilor colaterali. E o perioada in care fiecare vede ce vrea, ce simte ca are nevoie, cat mai rapid cu putinta. Unii vor tehnica, altii vor soliditate fizica, altii vor rezultate cu orice pret, altii vor doar bani. Mai putini insa se gandesc la ATITUDINE. Si mai putini se gandesc la CARACTER, pentru ca atitudinea o mai poti un pic masca cu ceva IPOCRIZIE, ca si asta se poate antrena!

            Si astfel reajungem la fraza ta care m-a deranjat profund. Eu nu „bag zazanie intre astia doi”…oricare ar fi ei, ca doar stii ca au mai existat episoade similare, candva, cand mi-am ‘permis’ sa atrag atentia asupra comportamentului unor copii pe terenul de tenis, adica IN PUBLIC.

            In privinta obiectivitatii, sorry, ea n-a existat niciodata. Nicaieri. Cu atat mai putin in tenis, un sport frustrant, individualist, care exacerbeaza antagonismele si animozitatile. Si care, nefiind sport de contact, te obliga la solutii tot mai inovative ca sa-ti enervezi, persiflezi, umilesti, infrangi adversarul de pe teren…si pe cei din tribune;)!

            Fara sa discutam despre asta, imi pare sincer rau, devenim STERILI. Si INUTILI.

            Asa ca ajungem si la vestea cea buna: in conditiile pe care mi le-ai impus acum, ma vad obligat – pentru a cata oara!?!?… ca deja m-am plictisit:)))! – sa scriu „Roger and Out!”

            Asa ca imi depun ‘mandatul’, faci ce doresti cu el.

          • Doctor Z

            Succesuri in continuare. Una e sa scrii constructiv despre junior tennis si ala e sa scrii destructiv. Pun pariu ca putini ti-au deslusit bataia cuvintelor, cum ar fi de ex, folosirea out-of-context dar cu bataie lunga a cuvintului ‘tanking’.

            Canalul iti ramine deschis, in special ca stiu ca ai potential in atp/wta. Insa in junior tenis ori scrii generic si esential ori nu scrii deloc. Daca vrei sa scrii…personal, go for it insa EXCLUSIV despre al tau, Fatima in speta, ca sa nu avem niciun fel de discutii.

            Si inca ceva, nu te mai da lovit, esti ditamai Aligatoru 🙂

          • Nelu

            Z, eu zic sa stergi tot ce s-a scris la acest articol despre copii. Ar fi mai bine asa pentru ei. Interpretarile noastre difera de ce gandesc ei cu adevarat si pot afecta uneori. Asa ca eu pot spune doar ca Filip este un castigator merituos al turneului, ca a demonstrat inca odata ca este liderul generatiei insa are urmaritori pe…. urme 🙂

          • Doctor Z

            Corect, sper ca ai sesizat cum au intrat in discutie, s-a trezit Aligatoru sa bage momeala, cu draw-ul, dar bineinteles, sa ‘dezvolte’ el cum numai el stie.
            GATA, aici nu se mai discuta junior tennis. In privat, intre adulti!. Exceptie fac povestile cu Stelarul meu, e prea simpatic sa nu-l disecam cum trebuie (bineinteles, sub controlul meu, c-asa-I in tenis divin), la urma urmei site-ul asta e in cinstea lui, la schimb imi trag banii lui din Biblii pe youtube :))

          • Andrej

            In his defence, eu cerusem drawul.

          • Doctor Z

            Asa si el pe linga draw a bagat momeala. Va joaca pe toti, cum il stie Doctorul pe Aligator nu-l stie nimenea.

          • mery

            :)))) si eu m-am prins????

          • Doctor Z

            Stai ca acuma vad, crampele au aparut la 5-5. Let me guess, a avut cumva 5-3 sau 5-4? 🙂 Asta mi-a amintit de niste faze la mine la job, cu electricieni care aflati in cabinetul cu relee se jura ca n-au atins nimic dar releele au dat linia afara fara defect pe ele. Iac-asa devii si psiholog, le spui ca ii intelegi si ii crezi numai ca bunul simt cere sa-i dai afara, nu pentru dat afara ci pentru omiterea adevarului… C-asa-i in tenis presupun…

          • CG

            Se vede ca il cunosti putin pe Nini. Asta nu e copil care sa faca tanking sau sa-si caute scuze. Eu l-am vazut cu tape pe gamba inca dinaintea meciului cu Liahovici. L-am si intrebat, in gluma, daca nu cumva e o noua moda. I-am palpat gamba, era un nodul destul de mare pe gastrocnemian (sper ca am scris corect…). Intr-adevar, a fost slab (mental) ca n-a putut inchide la 5-3 insa faptul ca a stat pe teren 5 game-uri de la declansarea contracturii e o dovada a calitatii lui de luptator, nicidecum o circumstanta agravanta. Nu ti-ai gasit tinta potrivita in care sa tragi la chestii d-astea…

          • Doctor Z

            You missed (intentionally) the point. Eu n-am spus nicicind ca nu a avut crampe ci ca a fost jenant ca a abandonat cu doua ghemuri inainte de final. Mesajul era si pentru Filip ca si lui i s-au ‘intimplat’ chestii similare, iar eu am pretentii de la ei. Asta, abandonul cu un ghem doua inainte de final, ca si ruperea de ritm prin timeout cind pierzi avantaju sunt o lipsa de respect fata de adversar. Pe mine nu ma tromboneste nici Nini nici Filip nici nimeni in chestia asta, eu nu sunt de ieri de azi in junior tennis, am vazut suficient ca sa stiu despre ce e vorba, in plus eu zic ca n-am intelectul unui copchil de 15 ani…. Andrei a abandonat o singura data la 0-2 in setul doi, dupa ce i-am facut nenumarate semne sa se retraga si le-a refuzat. Numai cind m-a vazut ca era sa intru in teren a abandonat, si mi-a fost mie jena fata de coreanul ala ca merita victoria pe teren si-l vedeam suparat. Insa la cum dadea habauc in mingea aia isi putea compromite viitorul imediat si nu era de ce sa stea in meci, era clar accidentat, la spate, si era clar ca nu poate face fata. In rest ma scuzi, stie si el, daca ai abandonat si nu te-a luat Salvarea cu mine nu ai ce discuta, nu e vorba despre tenis ci sa stii sa pierzi, chestie foarte facultativa pe-acolo, se pare.

            In alta ordine de idei iti interzic aici sa mai vorbesti despre Nini sau Andrei aici. Nu stii sa-mi respecti punctele de vedere, mi le distorsionezi rapid, asa ca poti sa-mi spui in privat ce vrei pe subiectele astea, ca sa-ti raspund pe masura. Aici NU, asta este, am crezut ca suntem bine intelesi.

    • CG

      Din proprie experienta iti spun ca o self inflicted hit in maleola te poate pune pe butuci, culmea, in primul rand mental: „cat de tampit sa fiu…”. Cu atat mai laudabila resurgentza djokoviciului, tinand cont si de prestatia pe alocuri de exceptie a furnicii nipone…

  • Andrej

    Victorie mare pentru sir Andrew.
    Poate ca Djok nu a fost in cea mai buna dispozitie (nervos de la inceput, s-a tot plans de teren), poate ca programul si tabloul l-au avantajat, dar make no mistake about it, daca ar fi aratat slabiciune Djok nu ar fi ezitat catusi de putin sa smulga victoria.
    Andy a servit excelent pe toata durata meciului, a obtinut mult mai multe puncte usoare la serviciu, in primul set nu am vazut deloc FHuri neutre gresite, singurele greseli de pe partea aceea au venit pe niste mingi scurte si joase, cand a incercat sa inchida punctul. Returul a fost la fel de impresionant in primul set, a avut lungime excelenta, nu i-a dat sansa sarbului sa preia controlul prea des.
    A fost foarte alert pe picioare si a ajuns cam la toate scurtele sarbului. Primul set a fost castigat mai clar decat o arata scorul.

    In al doilea lupta de pe baseline a fost ceva mai echilibrata, Djok a jucat ceva mai agresiv, Andy a fost obligat sa utilizeze mai mult sliceul, sarbul a putut sa puna scurte mai bune, din pozitii mai avantajoase, a pedepsit mai mult serviciul 2 al lui Andy, si-a creat mingi de break in primele doua gameuri la retur. Dar Andy a gasit niste prime servicii excelente si a reusit sa se scoata, iar in cele din urma sarbul a cedat. Primul break a venit dupa un retur super agresiv al lui Andy. Servind pentru a ramane in meci Djok a parut ca a aruncat putin prosopul, a ajuns la 0-40 dupa doua FH UE si o dubla greseala. Insa mingea de meci convertita a fost memorabila.

    Daca mai era nevoie de o confirmare, Andy a aratat ca este contender la RG, este jucatorul cu cel mai ridicat procentaj de victorii pe zgura in ultimul an. Iar faptul ca a reusit sa intrerupa seria de infrangeri cu Djok nu poate fi decat un boost moral.

    https://pbs.twimg.com/media/Cig2hiUW0AAv6u2.jpg:large

    https://i.gyazo.com/4e4d2ed191c99cf079302254ffc39ce6.gif

    • mery

      in conditiile in care aproape oricine intra in meci cu Nole nu crede cu adevarat ca il poate invinge. C’mooon Andy!

  • Doctor Z

    Sirbul a fost, asa cum m-am asteptat, desumflat. Victorie meritata a lui Murray, si iaca, 3 Mastersuri pe zgura, 3 Terminatori. Cinci Mastersuri in 2016, ati ghicit, tot 3 Terminatori, c-asa-i in tenis. Djokovic insa va trebui, surprinzator ati spune, sa se reseteze rapid. Sta MULT prea mult pe teren, si incepe, constant, inacceptabil de incet. Acest turneu era ne-necesar. Victoria cu Nadal a fost la limita, Nadal a fost incintat de modul in care a pierdut, a fost practic o victorie, si va pleca, in opinia mea, cu prima sansa la RG, fiindca el, Nadal merge in sus, pe cind sirbul, well, el nu merge in jos, c’mon, a pierdut doar doua meciuri anul asta, care se pun, din care la asta cu Murray pur si simplu nu trebuia sa fie acolo, era sleit de puteri. Nu poti, e inuman, sa fii la nivel inalt in fiecare zi. Sper sa se refaca repede si sa fie mai dominant in primele tururi la RG. Cu ocazia asta imi anunt si prGnosticul pentru RG: Nadal, the Last Clay Frontier!

  • Doctor Z

    Anunt pe calea asta ca tocmai am pus in privat un pariu cu Nelu, cum ca Sarpele va fi (nu va fi) in primii nu spun citi ITF la sfirsitul anului viitor.

    Momentan sunt la reanimare, nu ma cautati o vreme, stau pe burta 🙂